VIATA FILIALELOR

BIBLIOTECA „OVIDIUS" LA CEAS ANIVERSAR

Elena BUTUCEL, director, Biblioteca Publică „Ovidius"

Ajunsă la 15 ani de activitate în servi­ciul comunităţii, Biblioteca Publică „Ovi-dius" este o instituţie de cultură şi infor­mare cu adevărat profesionistă, de real succes, care promovează informarea şi educarea utilizatorului prin lectură şi alte mijloace specifice. Valoarea de bază a bi­bliotecii o reprezintă serviciile informaţio­nale, iar succesul depinde, în primul rând, de cât de bine îşi ajută publicul cititor şi comunitatea în care activează. Introduce­rea în bibliotecă a tehnologiilor informa­ţionale, indiscutabil, a facilitat activitatea bibliotecii, extinzând substanţial sfera de servicii pe care le acordă.

Biblioteca noastră a fost întotdeauna în pas cu timpul, devenind un instrument major în creşterea şi îmbogăţirea cu lumi­nă spirituală a tinerilor şi face parte din in­stituţiile apreciate de ei pentru funcţiile de bază pe care le îndeplineşte: de informare, educare şi culturalizare.

Activitatea complexă a bibliotecii se regăseşte în fondul de carte şi ediţii peri­odice acumulat - peste 30 000 de unităţi bibliografice. Accesul la colecţiile bibliote­cii este o preocupare-cheie, aceasta fiind menirea primordială a BM „B.P. Hasdeu". Exigenţele informaţionale crescânde ale utilizatorilor ne obligă să înnoim constant colecţia. Se ţine cont de solicitările şi do­leanţele comunităţii în care activăm, stu­diind cererile neonorate ale utilizatorilor. Multe cărţi solicitate de aceştia au fost deja procurate şi sunt în circulaţie, cum ar fi: Bătrânul şi marea de Ernest Hemingway, Omul nostru din Havana de Graham Greene, Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, Iarna vrajbei noastre de John Steinbeck, Iu­bita locotenentului francez de John Fowles ş.a. - ca să ne referim doar la preferinţe din literaturi străine. Pe an ce trece colecţia se îmbogăţeşte cu noi titluri de beletristi­că, capodopere ale literaturii naţionale şi universale. S-a dezvoltat colecţia de docu­mente în limbi străine şi a fondului de refe­rinţă în diverse formate şi suporturi.

Astfel, asigurăm într-o mare măsură varietatea tematică şi tipologică, în cores­pundere cu necesităţile şi interesele de in­formare ale utilizatorilor. Îndeosebi cartea pentru copii a cunoscut un salt în ceea ce priveşte calitatea colecţiei, s-au achiziţio­nat cărţi din diferite domenii de cunoaş­tere cu conţinut cognitiv. Pentru a îmbu­nătăţi şi diversifica colecţia ne ocupăm de studierea şi cunoaşterea cererii infodocu-mentare, de analiza lecturii. Numai aşa pu­tem sta onorabil în faţa utilizatorului care a păşit pragul bibliotecii, cu colecţii de ca­litate foarte bună, reactualizată.

Extinderea colecţiei în ultimul an s-a realizat atât din achiziţii, cât şi din dona­ţii. S-a diversificat în mare măsură colecţia după tipul de documente (documente electronice, hărţi, atlase geografice). Şi structura ei după conţinut a înregistrat esenţiale modificări calitative. Ponderea materialelor din domeniile des solicitate de utilizatori a crescut semnificativ: geo­grafie, ştiinţe ale comunicării, legislaţie, psihologie, istorie, literatură universală contemporană etc.

Prin generozitatea unor cititori fideli ai bibliotecii, ca dnele Steliana Tomaşenco şi Efimia Carmazan, pe rafturile bibliotecii au apărut cărţi de valoare şi cu un grad de solicitare mărit, din domeniul jurispruden-ţei, la fel şi cărţi artistice în limbile engle­ză, germană, italiană, spaniolă care sunt solicitate aproape zilnic, fapt pentru care le suntem foarte recunoscători donatoa­relor.

Unele dintre cele mai solicitate cărţi sunt în bibliotecă într-un singur exem­plar şi nu fac faţă cererilor mari (J. Milton, P. Coelho, M. Proust, M. Cărtărescu ş.a.). Utilizatorul de multe ori este nevoit să se înscrie într-un rând şi să aştepte mai mult timp până va primi cartea solicitată sau să apeleze la o altă bibliotecă. E de dorit să achiziţionăm aceste titluri în cel puţin trei exemplare pentru a putea acoperi ce­rerile.

Cititorul de astăzi are mai multe posi­bilităţi de informare şi documentare - fie din cărţi ori publicaţii seriale, fie din docu­mente electronice sau resurse Internet. Şi totuşi, din multiplele sondaje efectuate, s-a stabilit că lectura cărţilor constituie cea mai sigură modalitate pentru satisfacerea lecturii, pentru programele de studii ale in­stituţiilor de învăţământ preuniversitare şi universitare. Acest adevăr este confirmat şi de dinamica circulaţiei colecţiei după tipul publicaţiilor, unde se vede că utilizatorul Bibliotecii„Ovidius" apelează cel mai des la consultarea documentelor pe suport tipă­rit. Din documentele împrumutate, 83% le constituie cărţile; publicaţiile seriale ajung la 15%; resursele Internet constituie doar 1,5% şi 0,5% rămâne pentru documentele electronice. Procentul mic de utilizare a In-ternetului se motivează şi prin faptul că bi­blioteca nu dispune de suficiente posturi de lucru la resursele Internet, dar şi o bună parte din profesori nu acceptă informaţia numai din Internet, ceea ce îi determină pe elevi şi studenţi să lucreze cu cartea.

În esenţă, consumul de carte este de­terminat de trebuinţele şcolare, profesi­onale şi mai puţin de pasiunea de a citi. Un număr mare de documente solicitate apare din listele bibliografice propuse de profesori pentru studii - fie beletristică, fie literatură pe diverse domenii ale cunoaş­terii. Numărul de comunicări, referate, teze anuale sau de licenţă ale elevilor şi studenţilor a stimulat lectura de referinţă. Cea mai solicitată a fost din domeniile so-ciouman, ştiinţe exacte, cultură şi civiliza­ţie, artă, medicină ş.a.

Totuşi, nu ne putem referi numai la programele de studii, fiindcă o altă ca­tegorie de utilizatori sunt interesaţi de lecturile menite să satisfacă pasiuni sau curiozităţi. Avem în vedere cărţi de mito­logie greacă, psihanaliză, cultură orienta­lă, problematica violenţei etc. Este firesc să nu lipsească din lecturile utilizatorilor nici lucrările relaxante, romanele poliţiste, de acţiune, de dragoste, care au prilejuit multor persoane reflecţii interesante şi ex­perienţe spirituale unice. „Ovidius" fiind o bibliotecă publică de larg profil, ponderea cea mai mare a lecturii îi revine literaturii artistice care constituie 45% din cifra tota­lă de documente împrumutate.

Unul dintre indicatorii climatului cul­tural, sub semnul căruia se desfăşoară evoluţia spirituală a neamului, dar şi unul din făuritorii progresului, nelipsit într-o societate civilizată, îl constituie ediţiile periodice. Acest instrument social repre­zintă o sursă de informare şi documentare la zi a publicului, oferă informaţiile cele mai recente asupra actualităţii însoţite de comentarii. Biblioteca „Ovidius" oferă utilizatorilor circa 70 de titluri ale ediţii­lor periodice, cu o selecţie foarte bună, care cuprind diverse domenii. Cele mai solicitate publicaţii seriale revin compar­timentului literatură, care constituie 48% din numărul total, după care urmează cu 26,7% economia casnică. Preferinţele utilizatorilor în ceea ce priveşte ediţiile peri­odice sunt foarte diferite, totuşi, în capul listei se situează revistele de divertisment de tip magazin bine ilustrate şi atractive, cu text scurt, tematică variată, multe ştiri şi curiozităţi care interesează, în special, tineretul. Acestea sunt: Viva, Cool Girl, Po­pcorn, Avantaje, Femeia azi ş.a. Pentru o altă categorie de cititori cele mai prefera­te titluri din presă sunt Jurnal de Chişinău, Timpul, Literatura şi arta, Tainele sănătăţii ş.a. ziare editate la Chişinău.

Din interviurile cu tinerii am constatat că lectura mileniului al treilea se realizează cel mai mult prin intermediul Internetului. Ei tot mai frecvent recurg la aceste mijloa­ce de informare şi studiază domeniile pe care le solicită. Chiar şi unele dintre publi­caţiile seriale au varianta electronică care este foarte des accesată. Aceasta permi­te o informare mai rapidă şi mai succintă pentru persoanele care nu dispun de timp suficient pentru a lectura documentele pe suport tradiţional, ori chiar de a merge la bibliotecă. Internetul este comod pentru că poate fi accesat de la serviciu ori de aca­să, nu este nevoie ca utilizatorii să facă un efort în plus să meargă la bibliotecă şi să nu găsească tehnica performantă de care ar avea nevoie.

Tinerii au devenit buni prieteni cu resur­sele electronice de in­formare care uşurează munca de studiu şi cer­cetare. Avantajele pe care le deţin resursele electronice fac ca tot mai multe persoane să apeleze la aceste forme de căutare a informaţi­ei dorite. Introducerea tehnologiilor informa­ţionale în bibliotecă pe o scară mai largă este deosebit de importantă deoarece cu ajutorul acestora se stochea­ză un număr tot mai mare de informaţii care pot ajunge uşor la îndemâna utiliza­torilor într-un timp foarte scurt.

Biblioteca Publică „Ovidius" menţine în permanenţă echilibrul între tradiţie şi modernitate, automatizarea proceselor, achiziţionarea de noi tehnologii informa­ţionale rămânând şi în continuare printre priorităţile de bază. Desigur, un loc cen­tral i se atribuie mereu dezvoltării culturii individuale prin lectură, astfel instituţia noastră asumându-şi rolul pe mai departe de principal animator cultural al comuni­tăţii, promovând în permanenţă colecţiile bibliotecii prin mai multe forme: expoziţii de carte, liste de recomandare, liste te­matice, semne de carte, interviuri, lansări şi prezentări de carte ş.a. Orice activitate desfăşurată în incinta biblioteci are scopul atragerii de noi utilizatori pasionaţi de lec­tură.

În condiţiile apariţiei unor mijloace alternative de informare, care tind să su­plimenteze funcţiile dintotdeauna ale cărţii, continuăm să cultivăm utilizatorilor şi nonutilizatorilor, de la cea mai fragedă vârstă, interesul pentru lectură, ceea ce are o pondere substanţială în evoluţia lor spirituală şi în procesul de formare a per­sonalităţii umane.

Succesele Bibliotecii Publice „Ovidius" se datorează, în mare parte, contractului de colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman" din Constanţa din 24 apri­lie 1994. Prin generozitatea regretatului director Dumitru Constantin Zamfir, bibli­oteca noastră a primit din start un număr de 7 000 volume, cărţi cu conţinut infor­mativ, cognitiv din toate domeniile de cu­noaştere. Au muncit la selectarea cărţilor pentru noi oameni cu suflet mare care-şi dădeau seama care este importanţa cărţii româneşti la Chişinău în acei ani: Stela Mo­toc, director adjunct al bibliotecii; Ştefan Iordache, şeful departamentului achiziţie; Adriana Gheorghiu, Nora Ioil, Gelu Culi-cea ş.a. colegi şi prieteni ai bibliotecii din Constanţa. Fiind a treia bibliotecă de carte românească deschisă la Chişinău, fondu­rile de carte erau foarte solicitate, la con­sultarea şi împrumutul de documente se făceau cozi. Acesta era cel mai mare argu­ment pentru constănţeni de a-i face într-un fel să vină cu noi loturi de literatură. Astăzi fondurile bibliotecii sunt constituite din cca 70% donaţii din Constanţa. A adus o contribuţie considerabilă la mărirea nu­mărului de documente în Biblioteca „Ovi-dius" şi directorul Editurii Ex Ponto dl Ioan Popişteanu, care ne-a pus la dispoziţie ti­tlurile de cărţi tipărite de această editură şi nu numai.

Activităţile culturale constituie o mo­dalitate de atractivitate pe care Biblioteca Publică „Ovidius" o exercită asupra unor largi categorii de utilizatori şi nonutiliza-tori, exercitând efecte remarcabile asupra gradului de înzestrare spirituală a locuito­rilor municipiului. Prin diverse manifestări culturale biblioteca noastră valorifică pa­trimoniul extrem de bogat de informaţii, astfel venind în întâmpinarea cetăţenilor de toate categoriile socio-profesionale, pentru a se implica cât mai plenar în viaţa culturală a comunităţii chişinăuiene.

Biblioteca Publică „Ovidius" a găzduit sute de personalităţi notorii atât din Re­publica Moldova, cât şi de peste Prut, care au participat la activităţi culturale de mare succes precum: lansări de carte, prezentări de carte, simpozioane literare, conferinţe, dezbateri ş.a. Pe parcursul anilor au existat relaţii de colaborare cu Ambasada Româ­niei în Republica Moldova prin: Excelenţa Sa Victor Bârsan, Romeo Săndulescu, Nico-leta Toia, Ion Ţăranu ş.a. De asemenea, la manifestări au fost mereu prezenţi mem­brii Uniunii Scriitorilor: Mihai Cimpoi, Ar-cadie Suceveanu, regretatul Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Ni-colae Rusu, Eugenia David, Pavel Balmuş şi încă mulţi alţii - nu ştiu dacă este vreun scriitor care n-o fi trecut pragul Bibliotecii „Ovidius".

La simpozioanele literare au partici­pat scriitori, dar şi profesori universitari: Tamara Cristei, Nicanor Ţurcanu, Sergiu Pavlicenco, Claudia Cemârtan, Mihai Dolgan ş.a.

Au înfrumuseţat viaţa bibliotecii Uni­unea Artiştilor Plastici, prin prezenţa pic­torilor ce şi-au expus lucrările în spaţiile instituţiei noastre: Valentina Brâncoveanu, Afanasie Oprea, regretatul Andrei Sârbu, Simion N. Moisei, Victor Cobzac, Vasile Di-dic etc.

Activităţile culturale de la Biblioteca „Ovidius" au devenit mai bogate şi mai emoţionante prin cântecele aduse de in­terpreţii de muzică uşoară şi populară Ma­ria Mocanu, Victor Buruiană, Lică Goncear, Anatol Rudenco, Zinaida Bolboceanu, Doi­na Arseni ş.a.

Utilizatorii bibliotecii, participând la programe culturale, au avut posibilitatea să cunoască multe personalităţi notorii, să-şi îmbogăţească nivelul de cultură ge­nerală. La rându-i, şi biblioteca a reuşit să-şi creeze o imagine bună în comunitate. Toate activităţile culturale se transformau într-un spectacol al inteligenţei umane, prin intermediul unui dialog cu minţile lu­minate ale timpului.

BIBLIOTECA „TÂRGU-MUREŞ" ŞI-A REDESCHIS UŞILE

Instituţia noastră a avut şansa, în aceste timpuri mai puţin favorabile pentru cultura naţională, să beneficieze de sprijinul Primă­riei mun. Chişinău în lucrările de reparaţie capitală a sediului. Suntem nişte norocoşi în acest sens şi tocmai de aceea rămânem profund recunoscători tuturor celor care au contribuit la acest nobil lucru.

Renovarea bibliotecii a durat aproape patru ani, patru ani de zbucium, căutări, frământări, patru ani disperaţi. Disperaţi, pentru cei 20 mii de utilizatori fideli ai bibliotecii, care aşteptau frenetic posibi­litatea de a lectura, de a se informa, de a cerceta şi de a se relaxa.

Însă anii aceştia au fost dificili şi pen­tru colaboratorii instituţiei noastre. În ciu­da condiţiilor nefaste, biblioteca a realizat obiectivele propuse:

• verificarea colecţiei (circa 30 mii), care s-a soldat cu un rezultat îmbucurător: 1% de pierderi în regimul accesului li­ber la raft (în zece ani de activitate);

• renovarea cărţilor uzate fizic;

• barcodarea colecţiei;

• organizarea catalogului electronic al bibliotecii - activitate de maximă im­portanţă în perioada actuală.

N-a rămas fără atenţie nici activitatea de cercetare bibliografică. În acest răs­timp am elaborat două biobibliografii ale personalităţilor notorii din sect. Râşcani: una consacrată Elizei Botezatu, critic lite­rar, cercetător, profesor universitar, şi alta - scriitorului Andrei Burac.

Fiind o bibliotecă de cartier, pe par­cursul anilor am organizat în comunitatea sect. Râşcani campanii de promovare şi încurajare a lecturii: programele „Chişinăul citeşte o carte", „Copiii Chişinăului citesc o carte", „Lecturile verii", participând cu ser­vicii extramuros la Taberele de vară şi gră­diniţele de copii.

Impactul acestei activităţi a fost reflec­tat în ziarul municipal „Capitala".

Menţionăm şi implicarea energică a angajaţilor bibliotecii la activităţile organi­zate de BM „B.P. Hasdeu" în scopul dezvol­tării profesionale.

Eforturile, în vederea renovării şi mobi­lării parţiale a bibliotecii s-au soldat cu un frumos eveniment: redeschiderea festivă a bibliotecii, în ziua de 6 februarie a.c. Ne-au împărtăşit bucuria prietenii bibliotecii: M. Cîrlig, pretorul sect. Râşcani, I. Ciupac, şefa secţiei administraţie publică a Preturii sect. Râşcani, acad. M. Cimpoi, Ianoş Ţur-canu, şef adjunct al Direcţiei Cultură, dr. conf. univ. L. Kulikovski, directorul general al BM „B.P. Hasdeu", L. Câşlaru, prim-direc­tor adjunct al BM„B.P. Hasdeu". La festivita­te am avut oaspeţi de onoare pe profesorii universitari E. Botezatu şi S. Pavlicenco, scriitorii Iulian Filip, Vl. Beşleagă, S. Saka, A. Cupcea-Josu, actriţa P. Zavtoni. Desigur, nu au lipsit nici colegii bibliotecari, profe­sori şi elevi de la şcoli şi licee din sector.

Au fost rostite mesaje de felicitare şi au fost donate cărţi cu dedicaţii. Pretorul sect. Râşcani ne-a făcut o frumoasă surpriză, dăruind BP „Târgu-Mureş" un calculator.

În contextul tristului eveniment, moar­tea poetului Grigore Vieru, l-am omagiat printr-un moment de reculegere. În me­moria poetului biblioteca a organizat:

• expoziţia de carte Sunt iarbă, mai sim­plu nu pot fi;

• expoziţia de pictură Omagiu poetului Grigore Vieru. Autori: prof. Vasile Didic şi discipolii săi de la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru";

• un recital de poezie, prezentat de Ro­man Burlacu, elev la Liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt".

Ca şi mai înainte, utilizatorii bibliotecii vor beneficia atât de acces liber la toate colecţiile bibliotecii, cât şi de serviciile tra­diţionale ale bibliotecii: consultarea docu­mentelor în bibliotecă; împrumut la domi­ciliu; împrumut interbibliotecar; rezervări de titluri solicitate pentru un anumit timp (inclusiv prin telefon, e-mail, on-line); ser­vicii extramuros; asistenţă în utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne; servicii de cercetare bibliografică; servicii pentru copii şi tineret în sprijinul proce­sului de studiu; servicii pentru persoane dezavantajate; vizite colective în bibliote­că; programe culturale, vernisaje; expoziţii de carte.

Deşi stăm la dispoziţia tuturor citito­rilor, activitatea bibliotecii va fi orientată primordial spre tânărul utilizator, în scopul promovării interesului faţă de carte, de lectură, studiu şi cultură. În acest context va fi organizată „Săptămâna tinerilor", în cadrul căreia reprezentanţi ai noii genera­ţii vor fi invitaţi la o masă rotundă, la care vor fi antrenaţi în discuţii, dezbateri despre serviciile şi ofertele bibliotecii.

În special, vom acorda atenţie tinerilor în dificultate, organizând campanii de in­formare „Biblioteca vine la tine" cu o varia­tă tematică (servicii extramuros).

Prioritar se va pune accentul pe vo­luntariat, un program relativ nou, modern, având drept scopuri de bază promovarea imaginii bibliotecii şi reabilitarea lecturii.

Credem că pe parcursul anului curent vor fi utile cititorilor expoziţiile de carte şi poliţele tematice:

• „Cărţi jubiliare - 2009"; • „Aniversări ale personalităţilor chişină-uiene în 2009"; • „Cele mai solicitate cărţi"; • „Umorul - catalizatorul vieţii"; • „Tinerii - mesagerii viitorului"; • „Cărţi cu dedicaţii"; • „Romane de dragoste"; • „Romane poliţiste"; • „Literatură fantastică. Aventuri"; • „Drepturile şi libertăţile noastre - scut ce ne apără".

Nu putem lăsa fără atenţie expoziţia permanentă „Municipiul Chişinău - muni­cipiul Târgu-Mureş: parteneriat durabil"- o dovadă a recunoştinţei noastre faţă de pri­etenii târgumureşeni pentru mărinimoasa donaţie de carte (60% din numărul total), carte de referinţă, carte nouă, de calitate, carte vital necesară tineretului studios.

Nu în ultimul rând menţionăm colec­ţia „Mihai Eminescu", fondată în anul 2000, declarat Anul Eminescu, în baza donaţiei scriitorului târgumureşean prof. Timotei A. Enăchescu, originar din Basarabia (Dubă-sarii Vechi).

Pentru utilizatori au fost elaborate două semne de carte, care conţin infor­maţii despre colecţia „Mihai Eminescu" şi regulile de înscriere la bibliotecă.

Ne bucurăm sincer că biblioteca noas­tră şi-a redeschis larg uşile pentru toată comunitatea chişinăuiană. Sperăm la o co­laborare fructuoasă cu toţi prietenii cărţii, lecturilor, culturii, cunoştinţelor.

EVENIMENT MAI RAR: OMAGIEREA UNEI TRADUCĂTOARE

Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal, Biblioteca Publică „Ovidius"

În ultimul timp, bibliotecile au devenit locul în care sînt omagiate cele mai diferite personalităţi şi evenimente culturale. Tra­diţional, omagierile se axează pe viaţa lite-rar-artistică de la noi: se organizează ma­nifestări la jubilee ale scriitorilor, pictorilor, artiştilor de teatru, cîntăreţilor. Deşi utili­zatorii bibliotecilor solicită zilnic nu numai scrieri originale, dar şi traduceri, foarte rar ne amintim şi de cei care replămădesc în limba noastră opere de autori clasici sau contemporani ai literaturii universale. Poate şi de aceea, BP „Ovidius" a acceptat cu plăcere găzduirea unei manifestări cu ocazia jubileului unei doamne care şi-a consacrat traducerilor o bună parte din viaţă. Această doamnă, mereu simpatică, de o inteligenţă sclipitoare, se numeşte Eugenia David şi este o veche şi constantă cititoare şi prietenă a bibliotecii noastre.

Traducătoare, redactor de carte, pu­blicistă neobosită, reprezentantă a unei strălucite generaţii de oameni ai cărţii, de o cultură aleasă - dna Eugenia David a sărbătorit o aniversare frumoasă, încon­jurată fiind de prieteni şi cărţi. S-a născut la Fîntîniţa, plasa Drochia, jud. Soroca, în familia ţăranilor Pavel şi Eudochia Cioinac. A absolvit cu diplomă de merit Institutul Pedagogic de Stat (în prezent - Universi­tatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă"), Facultatea de Filologie (1951-1955). A ur­mat doctorantura (1957-1959), specialita­tea istoria limbii, alegînd ca temă de cer­cetare limba Codicelui Voroneţean. Şi-a început activitatea de muncă ca profesoa­ră de limba şi literatura română la şcoala medie de cultură generală din satul Boian, regiunea Cernăuţi. Mai apoi a revenit la Chişinău încadrîndu-se în colectivul Edi­turii „Cartea Moldovenească" - redactor, ulterior şefă a secţiei de literatură artisti­că (1959-1973). În funcţia de şefă a secţiei proză la revista scriitorilor din Moldova Nistru (mai apoi Basarabia) a activat în anii 1973-1989. Astfel a redactat şi a pregătit pentru tipar proză semnată de numeroşi literaţi de-ai noştri: Ion C. Ciobanu, Vladi­mir Beşleagă, Aureliu Busuioc, Lidia Istrati, Vera Malev, M. Gh. Cibotaru, Gheorghe Malarciuc, Raisa Lungu-Ploaie, Gheorghe Madan, Ana Lupan, Alexei Marinat, Ariad-na Şalari, Viorel Mihail, Vasile Gârneţ ş.a. În anii 1989-1991 a fost consultant literar la Uniunea Scriitorilor din Moldova, iar în perioada 1991-1998 - consilier la Depar­tamentul edituri, poligrafie şi comerţul cu cărţi.

Activitatea de traducere are vechi tra­diţii, căci necesitatea ei a apărut odată cu faimoasa situaţie de la Turnul Babel. Tradu­cerea ca formă de comunicare interlingua-lă este o activitate foarte complexă ce are în vedere nu numai rezultatul reformulării unui enunţ dintr-o limbă în alta, ci şi comu­nicarea şi interpretarea în genere, accen-tuîndu-se latura hermeneutică a acestui fenomen. Referitor la textele artistice se afirmă că traducerea este o artă bazată pe ştiinţă, dar interpretările făcute sunt baza­te pe experienţele concrete ale traducăto­rilor. Pe lîngă aceste axiome, lingviştii mai afirmă că transpunerea dintr-o limbă în alta înseamnă nu numai reformularea me­sajului prin alte „unităţi sonore", ci şi trece­rea într-o altă concepţie, într-un alt sistem de abordare a realităţii. Eugen Coşeriu dă următoarea definiţie: „Actul de a traduce nu este altceva decît o vorbire, cu un conţi­nut virtual identic, în două limbi diferite."

Pornind de la aceste considerente, putem afirma că doamna Eugenia David a făcut să vorbească în limba noastră mai mulţi scriitori celebri. Prima traducere, edi­tată în 1980, o carte de proză a unui autor indian, a fost apreciată de redactorul-edi­tor, scriitorul Alexandru Lipcan, drept o lu­crare foarte reuşită. După aceasta, pe par­cursul a mai bine de trei decenii, iscusita traducătoare a făcut punţi de legătură spre tezaurul spiritual al lumii şi a pus la dispo­ziţia cititorilor circa 30 volume de proză de autori ce reprezintă diferite literaturi: rusă, americană, engleză, bielorusă, ale popoa­relor baltice, ale unor popoare din Asia etc. Printre aceştia se numără: americanul Jack London, englezul Th. Hardy, indianul Bh. Bhattacharya, ruşii Vs. Ivanov şi B. Polevoi, estonianul E. Krusten, bielorusul I. Melej, letonul Bruno Saulits etc. Formidabile tra­duceri au fost inserate în antologia Voiaj de nuntă, apărută în anul 1999, cuprinzînd o parte din realizările de vîrf în proza scurtă a sec. XX: Bertolt Brecht (Germania), Halldor Laxness (Islanda), Cesare Pavese (Italia), Ryunosuke Akutagawa (Japonia), Cinghiz Aitmatov (Kîrgîzstan) ş.a. A realizat tălmă­ciri şi din operele unor scriitori de expresie rusă din Moldova (Mihail Hazin, Constantin Şişcan, Vladimir Izmailov ş.a.). Pe parcursul activităţii literare scrie şi publicistică de calitate. În cartea de interviuri, eseuri şi reflecţii Viaţa ca o iluzie (2003) îi regăsim pe mulţi scriitori de valoare din Republica Moldova: Lidia Istrati, Victor Teleucă, Raisa Lungu-Ploaie, Dumitru Matcovschi, Petru Cărare, Gheorghe Madan ş.a.

Eugenia David este membră a Uniunii Jurnaliştilor (din 1967), membră a Uniu­nii Scriitorilor (din 1981), Lucrător Emerit al Culturii (1989), deţinătoare a Ordinului „Gloria Muncii" (2001).

Calităţile deosebite de comunicare ale doamnei Eugenia David, ataşamentul ei faţă de carte s-a manifestat şi printr-o colaborare intensă cu Biblioteca Publică „Ovidius". A fost prezentă la multe lansări de carte ale scriitorilor noştri, la conferin­ţe şi simpozioane ştiinţifico-literare şi alte manifestări desfăşurate la bibliotecă.

Incinta bibliotecii a devenit neîncăpă­toare pentru doritorii de a elogia această personalitate complexă, dotată cu toate darurile amiciţiei, dar mai ales cu Patima Cărţii! Printre invitaţii prezenţi la acest mo­ment de suflet s-au aflat criticul literar Ion Ciocanu, scriitorii Vladimir Beşleagă, Victor Prohin, Serafim Belicov, Lidia Hlib, Vlad Po-hilă, Boris Marian ş.a. Au mai fost prezenţi şi alţi prieteni ai scriitoarei: foşti colegi de facultate şi de breaslă, Nicolae Pogolşa (profesor la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă"), Ludmila Vătavu, Eugenia Mar­gine, Elena Vatamanu, Valentina Buzilă. Dovadă a firii prietenoase şi deschise spre comunicare a fost prezenţa Anastasiei Za-porojan, colegă de la şcoala din satul na­tal, şi a fostului profesor de la şcoala din satul Baraboi, actualmente academicianul Ion Mahu, a cărui elevă a fost protagonista acestui articol. Printre alţi invitaţi mai no­minalizăm: Ludmila Scalnîi, activistă pe tă-rîm social şi politic, Nicolae Guţu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova etc.

Multe momente memorabile pentru cei prezenţi au fost evocate la festivitatea aniversară. Firul discuţiilor a fost ghidat de Vladimir Beşleagă, care a susţinut ideea că dna Eugenia David îşi poate contempla cu îndreptăţită satisfacţie propria viaţă dedi­cată muncii creatoare de bunuri spirituale. Vlad Pohilă i-a făcut sărbătoritei un amă­nunţit portret de creaţie, punînd accentul pe valoarea deosebită, de multe ori încă slab apreciată, a muncii de redactor de carte şi a celei de tălmăcitor. Scriitorul Vic­tor Prohin a menţionat frumuseţea lexicu­lui, nuanţele şi ritmul pe care le foloseşte cu un simţ nativ al artisticului în scrierile sale dna Eugenia David. Toţi au remarcat talentul şi meticulozitatea traducerilor, prin care a reuşit să le redea o splendidă expresie în limba română operelor diverşi­lor scriitori ai lumii.

Cîtă investiţie şi cîtă pasiune a demon­strat dna Eugenia David în această ştiinţă şi, în acelaşi timp, artă a traducerii! Expozi­ţia de carte reprezentativă „Eugenia David - maestru al traducerii literare", vernisată în incinta bibliotecii, a adus în faţa celor prezenţi toate lucrările autoarei, truda ei de o viaţă.

La împlinirea frumoasei vîrste de 75 de ani, îi urăm doamnei Eugenia David multă sănătate, la mulţi ani şi să rămînă aceeaşi persoană generoasă şi solară, cu sufletul curat şi inima caldă.

UN DAR PREŢIOS LIMBII ROMANE

Raia ROGAC

La Biblioteca Publică Onisifor Ghibu din Chişinău a avut loc lansarea unui nou Dic­ţionar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, care din start s-a prezentat ca o amplă lucrare ştiinţifică cu titlul de premieră şi unicat. Autorul dicţionarului este dr. Mihai Vine-reanu, lingvist român stabilit de mulţi ani în SUA, despre care, succint, se pot comu­nica următoarele: Este născut la 30 aprilie 1954 în comuna Vaideeni, jud. Vâlcea. După terminarea studiilor liceale şi satisfacerea serviciului militar, studiază doi ani (1976­1978) chimia industrială la Institutul Poli­tehnic „Gheorghe Asachi" din Iaşi. Exact din această perioadă se simte atras de filologie, astfel că între anii 1979-1983 îmbrăţişează această facultate în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza" din aceeaşi urbe. Aici apar primii germeni ai ideii de a studia originea dacică a limbii române, dar neavând posibilitatea unei documentări aprofundate, revine la cercetare mai târziu, când pleacă din ţară, în 1985. După un an de aflare în Germania, emigrează în SUA, unde se include activ, în ca­drul unor congrese, cu diverse comunicări despre originea limbii române. După 1990 pu­blică articole pe aceas­tă temă în reviste din România şi din SUA. Din 1994 studiază lingvisti­ca la Graduate School and University Center, City University of New York, activând aici şi în calitate de cercetă­tor ştiinţific şi profesor asistent. În 1998 obţine titlul de Master of Arts în lingvistică. Teza de masterat - The influense of substrat in Ro­manian a fost dezvoltată în lucrarea Origi­nea traco-dacă a limbii române, tipărită la Editura Pontos din Chişinău, şi lansată, de asemenea, în capitala Republicii Moldova. Din 1999 dl M. Vinereanu şi-a continuat stu­diile de lingvistică la nivel de doctorat. Noul Dicţionar lansat, scos de sub tipar la Editura Alcor din Bucureşti, este încununarea unei activităţi laborioase de cercetare şi elabora­re de peste douăzeci de ani.

După cum a menţionat în debutul ma­nifestării dna Elena Vulpe, directoarea bi­bliotecii gazdă, cartea lansată a anticipat marele interes faţă de lucrări de acest gen, neacoperit în fondul bibliotecilor din Chi­şinău. Cu acest prilej a amintit de efortul enorm, de pe timpuri, al lui B.P. Hasdeu, patronul spiritual al Bibliotecii Municipale, care de unul singur a elaborat proiectul inedit al Etymologicum Magnum Romani-ae. Directoarea a mulţumit cordial autoru­lui pentru exemplarul donat cu autograf, menţionând că va promova noua achiziţie în rândul cititorilor ca pe o lucrare de mare valoare lingvistică. Moderatorul eveni­mentului, scriitorul şi lingvistul Vlad Pohi­lă, a făcut o incursiune în ştiinţa lexicografică română, apreciată ca relativ tânără, de câte­va secole, în care s-au impus o serie de nume notorii, cum ar fi B.P. Hasdeu, Al. Cihac, O. Densusianu, Al. Graur, L. Şăineanu, I.-A. Candrea ş.a., având pornire chiar de la Aron Pumnul. La Chişinău, Silviu Berejan este savantul care a fă­cut inovaţii în domeniul lexicografic. Cu o mică trecere în revistă a unor greşeli care s-au perpe­tuat de-a lungul a cinci­sprezece decenii, Vlad Pohilă a evidenţiat totodată că lucrarea lui M. Vinereanu este una deosebită, adresată atât specialiştilor în domeniu, cât şi tuturor categoriilor de utilizatori, în special tinerilor, inclusiv lice­enilor, prezenţi în mare număr la lansare.

Meritul lui Mihai Vinereanu este mai evident, dacă vom remarca şi faptul că, de regulă, la elaborarea şi redactarea dicţionarelor de proporţii muncesc echi­pe întregi, pe când autorul şi-a desfăşu­rat activitatea de cercetare şi alcătuire de unul singur, de cele mai multe ori pe cont propriu, departe de casă şi de mediul lingvistic propice ei. Rezultatul a întrecut poate şi propriile aşteptări - lucrarea s-a bucurat de o apreciere meritată din par­tea mai multor personalităţi. Între altele, actorul şi scriitorul Andrei Vartic a ţinut să remarce nu numai calităţile de inedită valoare fundamentală ale Dicţionarului... , cunoscut de Domnia Sa de la A la Z „încă din faşă", adică din manuscris, dar şi actul de curaj, excepţional, al autorului, calificat ca o dovadă de sacrificiu, de adevărat pa­triotism. În acelaşi context, academicianul Petru Soltan a apreciat efortul ieşit din co­mun al lui M. Vinereanu, felicitându-l pen­tru „acest nepreţuit dar limbii române". Profesoara de limbă română de la Liceul Teoretic Mircea Eliade din Chişinău, dr. Ve­ronica Postolachi, şi-a împărtăşit bucuria „unei descoperiri", având certitudinea că e tocmai ceea ce căuta mai de mult. „Tinerii în special, a spus dânsa, trebuie să cunoască bine de unde venim, să fim mândri de vechimea poporului şi a limbii noastre. Despre autor voi spune doar atât: poţi să fii mai român decât românii, chiar fiind departe de ţară."„Naşa editorială" din 2002 a lui M. Vinereanu, dna Marcela Mar-dare, la rându-i, a demonstrat publicului competent marea capacitate de cercetare şi dăruire muncii îndrăgite de către autor, soldată cu dicţionarul în cauză, care tre­buie să se afle pe masa de lucru a diver­selor categorii de utilizatori: cercetători, profesori, studenţi, elevi etc. În încheiere, directoarea Editurii Pontos a spus că va fi onorată să colaboreze în continuare cu autorul pentru scoaterea de sub tipar a unor noi lucrări, dar poate şi noi ediţii ale Dicţionarului... Poeta Claudia Partole a ţi­nut să sublinieze următoarele: trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu că unii prieteni ne aduc alţi prieteni, cum este şi cazul lui M. Vinereanu, care a depus o muncă tita­nică, o consacrare totală, din care a rezul­tat o lucrare pe măsură.

Protagonistul evenimentului a mul­ţumit pentru aprecieri, spunând că este o onoare să lanseze Dicţionarul... la Chişi­nău, graţie unor buni prieteni de aici de ani şi ani, revederea cu aceştia constitu­ind o reală bucurie, mai ales când există şi un temei îndreptăţit. În continuare, M. Vinereanu a răspuns competent, docu­mentat numeroaselor întrebări din partea mai ales a tinerilor, în ciuda caracterului molcum, de o modestie clar pronunţată a Domniei Sale.

Merită a fi reţinute următoarele mo­mente: Dicţionarul etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-euro-penistică este o lucrare de 936 de pagini, care cuprinde un fond de 5000 de cuvinte, după aprecierea autorului - circa 1000 de cuvinte noi. Din totalul lexicului abordat, circa 60 de procente le constituie cel de origine traco-dacă, astfel fiecare filă ne prilejuieşte surpriza unor premiere, unor informaţii inedite, descoperind şi redesco­perind cuvinte ale „şiragului de piatră rară" de milenii revărsat pe moşia strămoşeas­că. În Notă asupra ediţiei se arată că Dicţi­onarul acoperă în timp şi spaţiu dinamica vocabularului limbii române, pentru că autorul vine cu un punct de vedere avi­zat, complex, inovator. Cuvânt-înainte este semnat de prof. dr. Constantin Frâncu, şef Catedră de limbă română şi lingvistică ge­nerală, Facultatea de Litere, Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi.

În concluzie, după cum a fost menţi­onat de mai mulţi vorbitori - vom da Ce­zarului ce este al Cezarului - prioritatea noutăţii şi originalităţii absolute a lucrării prin abordarea elementului vechi, prero-mân al limbii române, oferindu-i spaţiul cuvenit în contextul potrivit lexical. Aceas­ta este, după cum a mărturisit însuşi auto­rul, concepţia şi metodologia de cercetare. Interesantă este şi declaraţia că odată cu prima ediţie a Dicţionarului... , M. Vinerea-nu nu-şi consideră încheiată activitatea de cercetare şi elaborare în domeniul lingvis­ticii orientată spre originile ei traco-daci-ce, activitate care, după cum au observat unii cercetători din R. Moldova, e înscrisă pe linia istorică B.P. Hasdeu - Mircea Vulcă-nescu - Constantin Noica.